Craiova- oraşul meu natal
Craiova este genul de oraş căruia îi stă bine în orice anotimp!
Într-un articol anterior vă spuneam care este părerea mea despre ţara noastră, România, şi cât de dezamăgită sunt de faptul că aproape nimeni nu o laudă aşa cum ar merita. Avem atâtea lucruri pe care le-am putea arăta altora, începând de la natură şi până la arhitectură sau cultură, problema este că noi suntem genul de oameni cu vorbă multă şi fapte puţine.
În fine...astăzi vreau să vorbim puţin despre un oraş în special şi anume, oraşul meu natal, Craiova. Nu este chiar cel mai mare de pe harta asta în formă de peşte, dar nici cel din urmă, iar în ultimul timp am început să observ tot mai mult cât de frumos poate fi el.
E adevărat că nu m-am focalizat niciodată pe a observa în detaliu locurile care mă înconjoară încă de când m-am născut, pentru că am fost şi sunt prea obişnuită cu ele, dar de-a lungul timpului s-au găsit oameni care să-mi deschidă ochii, să pot vedea în ce minunăţie de loc mă aflu.
Cum spuneam, am văzut toate astea recent, cunoscând tot felul de oameni aflaţi în Craiova în calitate de turişti, oameni născuţi şi crescuţi în zone total diferite decât cea de câmpie. Am cunoscut, de asemenea străini care au venit chiar pentru prima dată în Europa, tocmai în România şi care mi-au confesat că sunt uimiţi de cultura noastră bogată şi de toate frumuseţile pe care le putem oferii lumii.
Când mi.am dat seama cum suntem noi văzuţi prin ochii unor oameni care, iniţial, habar n-aveau că această ţară există undeva pe hartă, am început să mă întreb care este şi părerea mea despre propria-mi patrie. Ei şi aşa am constatat că, până atunci nici măcar eu nu vedeam lucrurile atât de roz.
Ideea e să privim în detaliu, să observăm cu atenţie împrejurimile şi să ne mândrim cu rădăcinile din care provenim.
În cazul în care v-am plictisit cu polologhia, haideţi să ne întoarcem la oraşul Craiova, deoarece m-am hotărât să vă arăt câteva poze pe care le-am făcut la diferite plimbări, în diferite momente ale anului, mai ales vara.
Având în vedere că suntem deja la jumătatea lunii septembrie, să nu ignorăm nici aspectul Craiovei pe timp de toamnă.
Culorile arămii şi tonurile de violet ale naturii îmbracă oraşul într-o atmosferă de poveste, cu un aer de vis! <3
Într-un articol anterior vă spuneam care este părerea mea despre ţara noastră, România, şi cât de dezamăgită sunt de faptul că aproape nimeni nu o laudă aşa cum ar merita. Avem atâtea lucruri pe care le-am putea arăta altora, începând de la natură şi până la arhitectură sau cultură, problema este că noi suntem genul de oameni cu vorbă multă şi fapte puţine.
În fine...astăzi vreau să vorbim puţin despre un oraş în special şi anume, oraşul meu natal, Craiova. Nu este chiar cel mai mare de pe harta asta în formă de peşte, dar nici cel din urmă, iar în ultimul timp am început să observ tot mai mult cât de frumos poate fi el.
E adevărat că nu m-am focalizat niciodată pe a observa în detaliu locurile care mă înconjoară încă de când m-am născut, pentru că am fost şi sunt prea obişnuită cu ele, dar de-a lungul timpului s-au găsit oameni care să-mi deschidă ochii, să pot vedea în ce minunăţie de loc mă aflu.
Cum spuneam, am văzut toate astea recent, cunoscând tot felul de oameni aflaţi în Craiova în calitate de turişti, oameni născuţi şi crescuţi în zone total diferite decât cea de câmpie. Am cunoscut, de asemenea străini care au venit chiar pentru prima dată în Europa, tocmai în România şi care mi-au confesat că sunt uimiţi de cultura noastră bogată şi de toate frumuseţile pe care le putem oferii lumii.
Când mi.am dat seama cum suntem noi văzuţi prin ochii unor oameni care, iniţial, habar n-aveau că această ţară există undeva pe hartă, am început să mă întreb care este şi părerea mea despre propria-mi patrie. Ei şi aşa am constatat că, până atunci nici măcar eu nu vedeam lucrurile atât de roz.
Ideea e să privim în detaliu, să observăm cu atenţie împrejurimile şi să ne mândrim cu rădăcinile din care provenim.
În cazul în care v-am plictisit cu polologhia, haideţi să ne întoarcem la oraşul Craiova, deoarece m-am hotărât să vă arăt câteva poze pe care le-am făcut la diferite plimbări, în diferite momente ale anului, mai ales vara.
 |
 |
| Parcul "Nicolae Romanescu" pe timp de vară |
Având în vedere că suntem deja la jumătatea lunii septembrie, să nu ignorăm nici aspectul Craiovei pe timp de toamnă.
Culorile arămii şi tonurile de violet ale naturii îmbracă oraşul într-o atmosferă de poveste, cu un aer de vis! <3
 |
| Frumuseţea naturii |
 |
| Natură pură în 'mijlocul' oraşului |
 |
| O oază de linişte |
Comentarii
Trimiteți un comentariu